Renta viageră agricolă
- Ce se finanţează?
Obiectul rentei viagere agricole îl constituie terenurile cu destinaţie agricolă situate în extravilan, astfel cum sunt definite la art. 2 lit. a din Legea fondului funciar nr. 18/1991 republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
- Cine beneficiază de sursa respectivă de finanţare?
Persoanele care au obținut calitatea de rentier agricol și care îndeplineau condițiile Legii nr.247/2005 titlul XI și al OMADR nr.1272/2005.
Deorece renta viageră agricolă face parte din categoria ajutoarelor de stat existente şi comunicate Comisiei Europene, calitatea de rentier agricol a putut fi acordată pe o perioadă de tranziţie de 3 ani, în conformitate cu prevederile Tratatului de aderare a Republicii Bulgaria și România la Uniunea Europeană, anexa V, capitolul 3, punctul (b) „Agricultură”, semnat la Luxemburg la 25 aprilie 2005 și ratificat prin Legea nr.157/2005.
Începând cu anul 2011, conform OUG nr.70/30.06.2010, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agicultură a preluat activitatea de gestionare a rentei viagere agricole de la Agenția Domeniilor Statului.
În conformitate cu art. 9 din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu anul 2011, centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al municipiului Bucureşti ţin evidenţa rentierilor agricoli din judeţul respectiv, iar Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură arhivează documentaţia şi coordoneză programul informatic de evidenţă şi calcul al rentei viagere agricole.
- Cine este rentierul agricol?
(1) Rentierul agricol este persoana fizică în vârstă de peste 62 de ani care, de la data intrării în vigoare a prezentului titlu, nu are şi nu va deţine în proprietate, cumulate în timp, mai mult de 10 ha de teren agricol extravilan, pe care le înstrăinează prin acte între vii sau le arendează, total ori parţial, primind de la Oficiul Naţional de Rentă Viageră Agricolă carnetul de rentier agricol.
(2) Rentier agricol este şi persoana fizică în vârstă de peste 62 de ani căreia i s-a validat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate potrivit legilor fondului funciar şi optează pentru despăgubirile plătite de către investitor, încheind cu acesta un acord, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (1^3) din Legea nr. 1/2000, cu modificările şi completările ulterioare, după intrarea în vigoare a prezentului titlu.
(3) Rentier agricol este şi persoana pensionată pe caz de boală, gradele I şi II, care, chiar dacă nu a împlinit vârsta de 62 de ani, îşi dovedeşte incapacitatea de a munci cu decizie de la comisia de expertiză medicală, pe care o va prezenta în fiecare an la vizarea carnetului de rentier, cu excepţia celei ce aparţine categoriei persoanelor care nu mai sunt supuse examenului anual, iar în decizie se consemnează «nerevizuibil», şi care înstrăinează prin acte între vii, arendează terenuri agricole extravilane aflate în proprietate sau încheie acord cu investitorul, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (1^3) din Legea nr. 1/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Rentier agricol este şi persoana aflată în situaţia prevăzută la alin. (3) şi a cărei pensie de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârsta de pensionare.
Pentru a deveni rentier pot fi înstrăinate sau arendate numai terenurile care după anul 1990 nu au făcut obiectul altei înstrăinări prin acte între vii.
- Ce este renta viageră agricolă și cum se plătește?
Renta viageră agricolă reprezintă suma de bani plătită rentierului agricol care înstrăinează sau arendează terenurile agricole extravilane aflate în proprietatea sa ori încheie acord cu investitorul, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (1^3) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, având siguranţa unei surse viagere de venituri garantate de stat.
Cuantumul rentei viagere agricole reprezintă echivalentul în lei a 100 euro/an pentru fiecare hectar de teren agricol înstrăinat şi echivalentul în lei a 50 euro/an pentru fiecare hectar arendat.
Plata rentei viagere agricole se face în lei prin raportarea la cursul mediu de schimb valutar calculat de Banca Naţională a României din anul pentru care aceasta se datorează.
Renta viageră agricolă se plăteşte într-o singură rată anuală, până la data de 30 noiembrie a anului următor celui pentru care aceasta este datorată.
Renta viageră agricolă plătită de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, cu respectarea termenului prevăzut la alin. (1), care nu a fost încasată de beneficiari, va fi utilizată pentru reluarea procesului de plată către aceştia sau, în caz de deces, către moştenitorii acestora şi după termenul de 30 noiembrie al anului următor celui pentru care aceasta este datorată.
Renta viageră agricolă este personală şi netransmisibilă şi se poate încasa de titularul carnetului de rentier agricol/ mandatarul său cu procură specială autentificată/curatorul său pe baza unei curatele/ tutorele numit pe baza unei hotărâri judecătoreşti rămasă definitivă ori de către moştenitorul rentierului (în cazul decesului acestuia)/ împuternicitul legal al moştenitorilor pe bază de procură notarială autentificată.
Fondurile necesare pentru plata rentei viagere agricole se asigură de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
- Care sunt condiţii de eligibilitate pentru a beneficia de renta viageră agricolă?
Renta viageră agricolă este personală, netransmisibilă şi încetează la data decesului rentierului agricol.
În cazul arendării, renta viageră agricolă se plăteşte dacă terenul ce face obiectul rentei este arendat continuu, întreg anul calendaristic.
În cazul în care contractul de arendare încetează, renta viageră agricolă se va plăti în anul următor doar dacă rentierul încheie, în maximum 30 de zile de la încetare, un nou contract, considerându-se astfel continuitate în arendare.
În situaţia în care terenul ce face obiectul contractului de arendare, pe baza căruia rentierul agricol beneficiază de rentă viageră agricolă de 50 euro/ha/an, este înstrăinat în perioada de valabilitate a contractului de arendare, renta de 50 euro/ha/an se calculează şi se datorează de la data încheierii, respectiv a intrării în vigoare a contractului de arendare, urmând ca de la data înstrăinării terenului rentierul să beneficieze de renta viageră agricolă de 100 euro/ha/an.
Renta viageră agricolă încetează la data la care terenurile deținute în proprietate, însumate depăşesc 10 ha.
Rentierul să se prezinte personal sau prin mandatar/curator/tutore la centrul judeţean al APIA, respectiv al municipiului Bucureşti, în perioada 1 martie – 31 august a fiecărui an cu BI/CI şi/sau procură specială/curatelă/tutelă/hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă în original, pentru vizarea carnetului:
- a) rentierul să completeze şi să depună declaraţia pentru obţinerea vizei anuale Anexa 1;
- b) în cazul persoanelor pensionate pe caz de boală, gradele I şi II, să prezinte și decizia anuală de la comisia de expertiză medicală în original şi în copie, în vederea certificării de către CJ;
- c) terenurile agricole situate în extravilan însumate să nu depăşească 10 ha, suprafaţa maximă pentru care se poate plăti renta viageră;
- d) în cazul arendării, terenul care face obiectul rentei trebuie să fie arendat continuu, întreg anul calendaristic;
- Care este modalitatea de vizare a carnetului de rentier?
Activitatea de vizare a carnetului de rentier agricol să se desfășoare la nivelul centrelor județene, în perioda 1 martie 2023 – 31 august 2023 atât prin prezența fizică a rentierului sau a împuternicitului/curatorului cât și prin mijloace electronice de comunicații, telefonic sau poștă/curier.
Având în vedere retehnologizarea sistemului informatic și crearea posibilității de a încărca documente scanate (format pdf) în sistemul informatic de gestionare a rentei viagere agricole și alcătuirea dosarului electronic, vizarea electronică presupune ca funcționarii APIA să contacteze rentierii/să fie contactați de către rentierii care au domiciliul pe raza fiecărui centru județean în vederea transmiterii/obținerii informațiilor, a documentelor și a acordului rentierului necesare acordării vizei.
Rentierul agricol trebuie să dețină următoarele documente originale:
– carnetul de rentier agricol;
– actul de identitate al rentierului/împuternicitului/curatorului;
– document coordonate bancare al rentierului (opţional);
– contract/e de arendare pe baza cărora este calculată renta pentru anul pentru care se solicită vizarea carnetului de rentier;
– decizia de la comisia de expertiză medicală pentru gradele de invaliditate I şi II (dacă este cazul);
Dacă solicitarea pentru vizarea carnetului, se face personal la sediile centrelor județene ale APIA rentierul agricol sau împuternicitul/curatorul acestuia, trebuie să semneze Declaraţia pentru obţinerea vizei anuale (Anexa 1). Anexa 1 generată și semnată de către funcționarul APIA după verificarea documentelor în original, menționate mai sus, va fi încărcată în sistemul de gestionare a rentierilor agricoli cu semnătura în original a rentierului sau a împuternicitului/curatorului acestuia.
Dacă solicitarea pentru obţinerea vizei anuale, se face telefonic sau prin poștă/curier/e-mail, Declaraţia pentru obţinerea vizei anuale (Anexa 1), generată și semnată de către funcționarul APIA, va fi încărcată în sistemul de gestionare a rentierilor agricoli cu mențiunea ”Acord telefonic” sau ”documente transmise prin e-mail/poștă/curier” alături de scanul solicitării transmisă astfel de beneficiar.
Termenul limită de obţinere a vizei în baza declaraţiilor este data de 31 august a fiecărui an, dată după care reprezentanţii centrului judeţean al APIA, respectiv al municipiului Bucureşti nu mai vizează carnete de rentier pentru anul de rentă.
- Ce se întâmplă dacă rentierul agricol a decedat?
În cazul decesului rentierului, moştenitorii vor încasa renta datorată până la data de 30 noiembrie a anului următor celui pentru care aceasta se datorează, pe baza actelor doveditoare privind calitatea de moştenitor, a certificatului de deces în original, precum şi a carnetului de rentier agricol al defunctului, depuse până la data de 15 octombrie a anului următor celui pentru care aceasta se datorează:
– cerere a moştenitorului pentru plata datorată până la data decesului rentierului agricol (anexa 3),
– certificatul de deces al rentierului în original,
– carnetul de rentier în original,
– copie BI/CI al moştenitorului/a celui care face cererea pentru plata ultimei rentă aferentă rentierului decedat în original,
– certificat de calitate de moștenitor/certificat de legatar/certificatul de moştenitor în original,
– în cazul în care sunt mai mulţi moştenitori se depune şi o împuternicire/declaraţie notarială din care să reiasă acordul celorlalţi moştenitori privind solicitarea şi încasarea rentei viagere agricole de către dumneavoastră în original.
Pentru cererile de moștenitor, deoarece carnetul de rentier este un document care se depune obligatoriu în original, documentele pot fi depuse doar personal sau prin poștă/curier, iar funcționarul APIA de la nivel județean încarcă în sistemul informatic scanul documentelor și generează din aplicația de rentă viageră Anexa 3, arhivând copiile documentelor primite în dosarul fizic al rentierului din centrul județean.
NOTĂ: Dreptul la plată înregistrat și neplătit se supune termenului de prescripţie de 3 ani de la data-limită anuală de plată (de exemplu renta cuvenită pentru anul 2019 și plătită în anul 2020 se prescrie la 30.11.2023.
