Ce este cererea unică de plată?
„Cererea unică de plată” este cererea de ajutor şi/sau de sprijin, dupa caz, în cadrul oricăreia dintre plăţile prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din O.U.G. nr. 3/2015, cu modificările şi completările ulterioare sau dintre măsurile delegate de dezvoltare rurală din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, pe care fermierul o depune o singură dată pe an la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.
Fermierii depun o singură cerere unică de plată chiar dacă deţin suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe.
Care este termenul de depunere a cererii unice de plată pentru Campania 2017 fără penalităţi?
01 Martie 2017 – 15 Mai 2017
Care sunt schemele de plăţi directe, ajutoare naţionale tranzitorii şi măsuri compensatorii de dezvoltare rurală 2017?
Schemele de plăţi directe, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, care se aplică în agricultură în perioada 2015 – 2020 sunt:
– schema de plată unică pe suprafaţă;
– plata redistributivă;
– plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu;
– plata pentru tinerii fermieri;
– schema de sprijin cuplat;
– schema simplificată pentru micii fermieri.
2. Ajutoarele naţionale tranzitorii – ANT se acordă în domeniul vegetal şi zootehnic în limita prevederilor bugetare anuale alocate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
3. Măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenuri agricole:
– PNDR 2014-2020:
• Măsura 10 – Agro-mediu şi climă;
• Măsura 11 – Agricultura ecologică;
• Măsura 13 – Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice;
– PNDR 2007- 2013 – angajamentele aflate în desfăşurare din anii anteriori:
• Măsura 214 – Plăţi de agro-mediu.
4. Schemele de plată pentru animale.
Cine sunt beneficiarii subvenţiilor?
Conform art. 7 din O.U.G. nr. 3/2015, cu modificările şi completările ulterioare beneficiarii plăţilor prevăzute la art. 1 alin. (2) şi la art. 33 alin. (2) lit. b) şi c) sunt fermierii activi persoane fizice şi/sau persoane juridice care desfăşoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori ai suprafeţelor de teren agricol şi/sau deţinători legali de animale, potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare. În categoria beneficiarilor de plăţi se încadrează şi cooperativele agricole prevăzute la art. 6 lit. e) din Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi grupurile de producători care desfăşoară activitate agricolă.
Care este mărimea exploataţiei pentru a beneficia de subvenţii?
Fermierii să exploateze un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha, suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha, iar în cazulviilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuştilor fructiferi, suprafaţa parcelei agricole trebuie să fie de cel puţin 0,1 ha şi/sau, după caz, să deţină un număr minim de animale. Pentru legume cultivate în sere şi solare, pentru care se acordă sprijinul prevăzut la art. 1 alin. (2) lit. e), suprafaţa minimă a exploataţiei este de 0,3 ha, iar suprafaţa minimă a parcelei este de 0,03 ha.
Care sunt condiţiile generale de eligibilitate pe care trebuie sa le îndeplinească un fermier pentru a primi subvenţie pentru agricultură?
Conform art. 8 din O.U.G. nr. 3/2015, cu modificările şi completările ulterioare, pentru a beneficia de plăţile directe prevăzute la fermierii trebuie:
a) să fie înregistraţi în Registrul unic de identificare, administrat de APIA;
b) să depună cerere unică de plată în termen;
c) să exploateze un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha, suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha, iar în cazulviilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuştilor fructiferi, suprafaţa parcelei agricole trebuie să fie de cel puţin 0,1 ha şi/sau, după caz, să deţină un număr minim de animale. Pentru legume cultivate în sere şi solare, pentru care se acordă sprijinul prevăzut la art. 1 alin. (2) lit. e), suprafaţa minimă a exploataţiei este de 0,3 ha, iar suprafaţa minimă a parcelei este de 0,03 ha;
d) fermierii persoane fizice care în anul anterior anului depunerii cererii unice de plată au primit plăţi directe de peste 5.000 euro potrivit prevederilor art. 1 alin. (2) pot dovedi calitatea de fermier activ potrivit prevederilor art. 6 alin. (2) sau (3);
e) fermierii persoane fizice care nu au depus cereri unice de plată în anul anterior depunerii cererii, cuantumul estimat al plăţii depăşind plafonul de 5.000 euro, pot dovedi calitatea de fermier activ potrivit prevederilor art. 6 alin. (2) sau (3);
f) să declare toate parcelele agricole, precum şi zonele de interes ecologic prevăzute la art. 20 alin. (1), în sensul prevederilor art.72 alin.(2) din Reg. (UE) nr.1306/20133, potrivit cărora fermierii care deţin parcele agricole cu o suprafaţă de până la 0,1 ha nesolicitate la plată pot să nu le declare, cu condiţia ca suprafaţa însumată a acestor parcele să nu depăşească un hectar;
g) să declare la depunerea cererii unice de plată datele de identificare şi de contact actualizate şi să notifice APIA despre modificarea acestora în termen de 15 zile calendaristice de la modificare;
h) persoanele juridice trebuie să notifice APIA în termen de 15 zile calendaristice cu privire la modificările apărute în înregistrările de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului privind: administratorul/administratorii, sediul social, obiectul de activitate;
i) orice modificare a datelor declarate în cererea unică de plată şi în documentele doveditoare survenită în perioada cuprinsă între data depunerii cererii şi data acordării plăţii se comunică în termen de 15 zile calendaristice, în scris, la APIA;
j) să înscrie, sub rezerva aplicării sancţiunilor prevăzute de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, date reale, complete şi perfect valabile în formularul de cerere unică de plată şi în documentele anexate acesteia privind lista suprafeţelor şi/sau efectivele de animale;
k) să fie de acord ca datele din formularul de cerere unică de plată să fie introduse în baza de date a Sistemului Integrat de Administrare şi Control, procesate şi verificate în vederea calculării sumelor de plată şi transmise autorităţilor responsabile în vederea elaborării de studii statistice şi de evaluări economice, în condiţiile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare;
l) să fie de acord ca datele personale, datele înscrise în cererea unică de plată despre suprafeţele şi animalele din exploataţie să facă obiectul controalelor administrative încrucişate cu bazele de date ale altor autorităţi publice cu competenţe în gestionarea acestor tipuri de date;
m) să respecte normele de ecocondiţionalitate prevăzute la art. 93 şi anexa II din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, pe întreaga exploataţie;
n) să prezinte la depunerea cererii unice de plată sau a modificărilor aduse acesteia documentele necesare care dovedesc că terenul agricol, inclusiv zonele de interes ecologic, se află la dispoziţia lor sau o copie a anexei nr. 24 de la starea civilă a unităţilor administrativ-teritoriale, dacă este cazul. Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată şi trebuie să fie valabile cel puţin până la data de 1 decembrie a anului de cerere;
o) să furnizeze toate informaţiile solicitate motivat de către APIA în termenele stabilite de aceasta;
p) să permită efectuarea controalelor de către APIA sau de către alte instituţii abilitate în acest sens, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;
r) să marcheze în teren limitele parcelei utilizate, atunci când este cultivată cu aceeaşi cultură cu a parcelei/parcelelor învecinate;
s) să identifice, să declare, în cadrul blocului fizic, parcelele agricole utilizate, în aplicaţia electronică GIS, pusă la dispoziţie de către APIA, care permite prelucrarea datelor spaţiale şi alfanumerice privind suprafeţele declarate, şi să utilizeze datele cadastrale disponibile.
Ce reprezintă transferul de exploataţie / de angajament?
Transferul unei exploataţii reprezintă vânzarea sau arendarea, sau orice alt tip de tranzacţie similară care are drept obiect unităţile de producţie în cauză efectuat până la emiterea deciziei de plată– art. 8 alin. 1 din Regulamentul CE nr. 809/2014. Se realizează pentru întreaga exploataţie între doi fermieri înscrişi în RUI, gestionat de APIA. Transferul se poate realiza oricând până la momentul emiterii de către APIA a deciziei de plată pe numele fermierului care transferă exploataţia agricolă.
Care sunt situaţiile de forţa majoră şi circumstanţele excepţionale?
Cazurile de forţă majoră sau circumstanţele excepţionale prevăzute de art. 2 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 sunt anunţate, în scris, de fermieri la centrul local/judeţean al APIA, unde au depus cererea unică de plată, printr-o Înştiinţare, la care sunt ataşate dovezi relevante care atestă apariţia situaţiilor respective în termen de 15 zile lucrătoare de la data la care beneficiarul sau succesorul său în drepturi este în măsură să trimită respectiva notificare (art.31 alin.(1) din OUG 3/2015, cu modificări şi completări).
,,In special, în următoarele cazuri „forţa majoră” şi „circumstanţele excepţionale” sunt recunoscute:
(a) decesul beneficiarului;
(b) incapacitatea profesională pe termen lung a beneficiarului;
(c) o catastrofă naturală gravă care afectează puternic exploataţia agricolă;
(d) distrugerea accidentală a clădirilor destinate creşterii animalelor, aflate pe exploataţia agricolă;
(e) o epizootie sau o boală a plantelor care afectează parţial sau integral şeptelul sau, respectiv, culturile beneficiarului;
(f) exproprierea întregii exploataţii agricole sau a unei mari părţi a acesteia, dacă exproprierea respectivă nu ar fi putut fi anticipată la data depunerii cererii”.
Care sunt suprafeţele neeligibile pentru subvenţii?
Nu sunt eligibile la plată următoarele suprafeţe:
a) suprafeţele agricole pe care se constată în urma controlului pe teren că nu s-a desfăşurat activitatea agricolă definită la art. 2 alin (2) din ordonanţă;
b) suprafeţele din rezervaţiile ştiinţifice, zonele de protecţie strictă din parcurile naţionale, parcurile naturale sau din rezervaţii ale biosferei şi amenajările peisagistice (de exemplu, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, Parcul Naţional Munţii Rodnei). Sunt eligibile la plată suprafeţele agricole situate în zonele de protecţie integrală şi zonele de conservare durabilă (zonele-tampon) din parcurile naţionale şi naturale pe care se pot desfăşura activităţi agricole, cu respectarea măsurilor impuse în planul de management al ariei protejate, compatibile cu cerinţele pentru măsurile de sprijin direct, iar în situaţia în care acesta nu este elaborat/este în curs de elaborare, cu respectarea setului de măsuri de conservare stabilite de către administratorii ariilor naturale protejate respective;”
c) suprafeţele amenajate ca terenuri permanente de sport;
d) suprafeţele aferente aeroporturilor şi culoarelor de siguranţă, suprafeţele aferente aerodromurilor şi/sau heliporturilor;
e) suprafeţe aferente zonelor sportive/de agrement (parcuri, pârtii de ski) care sunt scoase din circuitul agricol;
f) suprafeţele/terenurile firmelor imobiliare scoase din circuitul agricol;
g) suprafeţe aparţinând unităţilor militare;
h) suprafeţele de teren ocupate de parcuri fotovoltaice;
i) suprafeţele scoase din circuitul agricol pentru parcurile eoliene;
j) suprafeţele de teren aferente lucrărilor de consolidare, de protecţie şi de apărare şi terenul aferent elementelor infrastructurii autostrăzilor şi drumurilor naţionale aparţinând domeniului public al statului, conform Ordonanţei nr. 43/1997 privind regimul drumurilor;
k) suprafeţele de teren care constituie zone de protecţie ale suprafeţelor ocupate de lucrări de amenajare sau de consolidare a albiilor minore, de canale şi derivaţii hidrotehnice la capacitatea maximă de transport a acestora, precum şi de alte construcţii hidrotehnice realizate pe ape, lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, construcţii şi instalaţii hidrometrice, precum şi instalaţii de determinare automată a calităţii apelor, prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. d), e) şi f) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;
l) suprafeţele de teren care constituie zone de protecţie adiacente infrastructurii de îmbunătăţiri funciare prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 227/2006 privind amplasarea şi dimensiunile zonelor de protecţie adiacente infrastructurii de îmbunătăţiri funciare;
m) suprafeţele de pârloagă declarate pe acelaşi amplasament pentru mai mult de 1 an;”
Ce este plata redistributivă?
Plata redistributivă reprezintă o plată anuală destinată fermierilor care au dreptul la plata unică pe suprafaţă şi se acordă gradual pentru primele 30 de ha ale exploataţiei agricole, indiferent de suprafaţa acesteia.
În cazul transferului de exploataţie realizat între 2 fermieri, plata redistributivă se acordă pentru suprafaţa totală rezultată în urma transferului, fără a depăşi plata pentru suprafaţa maximă pentru care se acordă această plată.
Care sunt fermierii care pot beneficia de plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu?
Fermierii care au dreptul la plata unică pe suprafaţă aplică în mod obligatoriu pe toate hectarele lor eligibile următoarele practici agricole benefice pentru climă şi mediu:
a) diversificarea culturilor;
b) menţinerea pajiştilor permanente existente;
c) prezenţa unei zone de interes ecologic pe suprafaţa agricolă.
Plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, se acordă fermierilor care aplică practicile prevăzute mai sus, în funcţie de specificul exploataţiei şi/sau structura culturilor.
Ce presupune schema pentru tinerii fermieri?
Schema pentru tinerii fermieri presupune acordarea unei plăţi anuale tinerilor fermieri care au dreptul la plata unică pe suprafaţă și care:
a) se stabilesc pentru prima dată într-o exploataţie agricolă ca și conducători- şefi ai exploataţiei sau care s-au stabilit deja în unul din cei cinci ani anteriori primei depuneri a unei cereri în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă, și
b) au cel mult vârsta de 40 de ani în anul depunerii cererii menţionate la lit. a);
Plata pentru tinerii fermieri se acordă fiecărui fermier pentru o perioadă de maximum cinci ani. Din perioada respectivă se scade numărul de ani care au trecut între instalare și prima depunere a cererii de plată pentru tinerii fermieri.
Ce înseamnă schema simplificată pentru micii fermieri?
Micul fermier este definit conform Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 art. 61 – 64 şi Ordonanţei de Urgenţă nr. 3/2015, art. 26 – alin (1) ,,Fermierul care depune o cerere unică de plată în anul 2015 potrivit prevederilor art. 8 alin. (2), este eligibil pentru schema de plată unică pe suprafaţă şi are dreptul la o plată anuală de maximum 1.250 euro, în funcţie de suprafaţa şi/sau numărul de animale eligibile pe care le deţine în exploataţie, se include automat în schema simplificată pentru micii fermieri.”
Plata pentru această schemă poate fi acordată fermierilor, indicând toate parcelele agricole ale exploataţiei.
Accesarea schemei simplificate pentru micii fermieri s-a făcut începând cu anul 2015, pentru o perioadă de maxim 5 ani, cu posibilitatea retragerii în oricare dintre următorii patru ani ulteriori anului depunerii cererii unice de plată.
Plata acordată înlocuieşte valoarea totală a plăţilor care urmează să fie alocate fermierului în fiecare an, care includ schema de plată unică pe suprafaţă, plata redistributivă, plata pentru înverzire şi, după caz, plata pentru tinerii fermieri şi sprijinul cuplat.
Care sunt măsurile compensatorii de dezvoltare rurală?
1. Agro-mediu şi climă – Măsura 10
2. Agricultura ecologică – Măsura 11
3. Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice – Măsura
4. PNDR 2007-2013: Plăţi de agro-mediu – Măsura 214
Cine sunt beneficiarii măsurii 10 (M 10) – agro-mediu şi climă – PNDR 2014-2020?
Beneficiarii sunt fermierii (utilizatori ai terenurilor agricole) care se angajează în mod voluntar să respecte cerinţele de agro-mediu şi climă.
Sprijinul acordat în cadrul pachetelor 1-7 este o plată compensatorie anuală, ca sumă fixă pe unitatea de suprafaţă (ha), pentru pierderile de venit şi costurile suplimentare suportate de beneficiari.
Sprijinul acordat în cadrul pachetului 8 este o plată compensatorie anuală, ca sumă fixă pe UVM (calculat pentru femelele adulte de reproducţie din rase locale în pericol de abandon), pentru pierderile de venit suportate de beneficiari.
Care sunt pachetele incluse în Măsura 10?
– pachetul 1 (P1) – pajişti cu înaltă valoare naturală
– pachetul 2 (P2) – practici agricole tradiţional
Propune două variante aplicabile pe suprafeţele de pajişti permanente sau livezi tradiţionale utilizate extensiv prin cosit:
• varianta 2.1 – lucrări manuale pe pajişti permanente utilizate ca fâneţe,
• varianta 2.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti permanente utilizate ca fâneţe.
Plăţile se pot cumula pe aceeaşi suprafaţă agricolă (parcele agricole) cu plăţile acordate prin p1.
– pachetul 3 (P3) – pajişti importante pentru păsări
Propune două sub-pachete, fiecare cu câte două variante, aplicabile pe suprafeţele de pajişti importante pentru păsări:
• subpachetul 3.1 – crex crex (cârstelul de camp):
- o varianta 3.1.1 – lucrări manuale pe pajişti importante pentru crex crex,
- o varianta 3.1.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru crex crex.
• subpachetul 3.2 – lanius minor (sfrâncioc cu frunte neagră) şi falco vespertinus (vânturel de seară):
- o varianta 3.2.1 – lucrări manuale pe pajişti importante pentru lanius minor şi falco vespertinus,
- o varianta 3.2.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru lanius minor şi falco vespertinus.
-pachetul 4 (P4) – culturi verzi
-pachetul 5 (P5)– adaptarea la efectele schimbărilor climatice
-pachetul 6 (P6) – pajişti importante pentru fluturi (maculinea sp.)
Propune două variante, aplicabile pe suprafeţele de pajişti importante pentru fluturi:
• varianta 6.1 – lucrări manuale pe pajişti importante pentru (maculinea sp.),
• varianta 6.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru fluturi (maculinea sp.).
-pachetul 7 (P7) – terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu (branta ruficollis)
-pachetul 8 (P8) – creşterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon.
Cine sunt beneficiarii Măsurii 11 – agricultura ecologică – PNDR 2014-2020?
Fermierii activi (utilizatori ai terenurilor agricole) înregistraţi în sistemul de agricultură ecologică.
Ce pachete conţine Submăsura 11.1 Sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologică?
Pachetul 1 – culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) aflate în conversia la agricultura ecologică,
Pachetul 2 – legume aflate în conversia la agricultura ecologică,
Pachetul 3 – livezi aflate în conversia la agricultura ecologică,
Pachetul 4 – vii aflate în conversia la agricultura ecologică,
Pachetul 5 – plante medicinale şi aromatice aflate în conversia la agricultura ecologică,
Pachetul 6 – pajişti permanente aflate în conversia la agricultura ecologică:
• varianta 6.1-pajişti permanente aflate în conversia la agricultura ecologică localizate în UAT–uri neeligibile M 10 (se poate aplica numai în UAT-uri care nu sunt eligibile pentru pachetele aplicabile pe pajişti permanente-P1, P2, P3.1, P3.2 şi P6 din M 10. Combinarea P6.1 cu pachetele din M 214 pe aceeaşi parcelă nu este permisă);
• varianta 6.2-pajişti permanente aflate în conversia la agricultura ecologică localizate în UAT–uri eligibile M 10 (se poate aplica în UAT-urile eligibile P1, P2, P3.1, P3.2, P6 din M 10. Combinarea P6.2 cu pachetele din M 10 şi cu cele din M 214 pe aceeaşi parcelă nu este permisă).
În campania 2017, fermierii care se află în conversie anul I/II/III, în functie de tipul de cultură, pot accesa și beneficia de sprijinul acordat în cadrul sM11.1, dacã îndeplinesc condiţiile de eligibilitate prevãzute în PNDR 2014-2020. Angajamentul nou semnat în campania 2017 în cadrul sM11.1 este considerat primul an de angajament, indiferent de anul de conversie în care se află fermierul.
Ce pachete conţine Submăsura 11.2 – Sprijin pentru menţinerea practicilor de agricultură ecologică?
Pachetul 1 – culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) certificate în agricultura ecologică,
Pachetul 2 – legume certificate în agricultura ecologică,
Pachetul 3 – livezi certificate în agricultura ecologică,
Pachetul 4 – vii certificate în agricultura ecologică,
Pachetul 5 – plante medicinale şi aromatice certificate în agricultura ecologică,
Pachetul 6 – pajişti permanente certificate în agricultura ecologică:
– varianta 6.1-pajişti permanente certificate în agricultura ecologică localizate în UAT–uri neeligibile M 10 (se poate aplica numai în UAT-uri care nu sunt eligibile pentru pachetele aplicabile pe pajişti permanente-P1, P2, P3.1, P3.2 şi P6 din M 10. Combinarea P6.1 cu pachetele din M 214 pe aceeaşi parcelă nu este permisă);
– varianta 6.2-pajişti permanente certificate în agricultura ecologică localizate în UAT–uri eligibile M 10 (se poate aplica în UAT-urile eligibile P1, P2, P3.1, P3.2, P6 din M10. Combinarea P6.2 cu pachetele din M 10 şi cu cele din M 214 pe aceeaşi parcelă nu este permisă).
In campania 2017, pot accesa şi beneficia de sprijinul acordat în cadrul Submãsurii 11.2 (cu semnarea unui nou angajament de 5 ani), dacã îndeplinesc condiţiile de eligibilitate prevãzute în PNDR 2014-2020, fermierii care au finalizat perioada de conversie (2/3 ani în functie de cultură). În situaţia în care nu deschid angajamente pentru submãsura 11.2, aceştia au obligaţia de a menţine suprafeţele în sistem ecologic 5 ani de la semnarea angajamentului aferent Submãsurii 11.1 (prezintă anual la APIA documentul justificativ).
Care sunt submăsurile aferente Măsurii 13 – plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice – PNDR 2007-2014?
Submăsura 13.1 – Plăţi compensatorii în zona montană
Se adresează fermierilor care utilizează terenuri agricole situate în UAT-uri eligbile stabilite prin PNDR 2014-2020, astfel:
– UAT-uri situate la altitudini medii mai mari sau egale cu 600 m, limitele acestora fiind cele ale blocurilor fizice (identificate în IACS), care aparţin de aceste UAT;
– UAT-uri situate la altitudini medii între 400-600 m şi care au o pantă medie egală sau mai mare de 15%, limitele acestora fiind acelea ale blocurilor fizice (identificate în IACS), care aparţin de aceste UAT.
Submăsura 13.2 – Plăţi compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative
Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri este de tip compensatoriu. Prima compensatorie este plătită anual, ca sumă fixă, acordată pe ha.
Degresivitatea sprijinului financiar la nivel de angajament: În cazul fermelor cu suprafeţe agricole mai mari de 50 ha (prag de la care începe aplicarea degresivităţii), valoarea plăţii scade pentru acele suprafeţe agricole care depăşesc această valoare:
• 1-50 ha – 100% din prima acordată pe hectar,
• 50,01-100 ha – 75% din prima acordată pe hectar,
• 100,01-300 ha – 50% din prima acordată pe hectar,
• peste 300 ha – 35% din prima acordată pe hectar.
Submăsura 13.3 – Plăţi compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri specifice
Este un instrument prin care se sprijină financiar utilizarea terenurilor agricole situate în unităţile administrativ-teritoriale care se suprapun total sau parţial cu Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.
Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri este de tip compensatoriu. Prima compensatorie este plătită anual, ca sumă fixă, acordată pe ha.
Degresivitatea sprijinului financiar la nivel de angajament: În cazul fermelor cu suprafeţe agricole mai mari de 50 ha (prag de la care începe aplicarea degresivităţii), valoarea plăţii scade pentru acele suprafeţe agricole care depăşesc această valoare:
• 1-50 ha – 100% din prima acordată pe hectar,
• 50,01-100 ha – 75% din prima acordată pe hectar,
• 100,01-300 ha – 50% din prima acordată pe hectar,
• peste 300 ha – 35% din prima acordată pe hectar.
Care sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un fermier care urmează să acceseze Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafeţe împădurite” aferentă Măsurii 8?
Potenţialii beneficiari trebuie să respecte condiţiile îndeplinirii criteriilor de eligibilitate stipulate în: Fișa tehnică a măsurii din PNDR, Ghidul solicitantului precum și în Ordinul MADR nr. 857/2016 privind aprobarea schemei de ajutor de stat "Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafeţe împădurite”.
Sprijinul financiar pentru prima împădurire și crearea de suprafeţe împădurite se acordă deţinătorilor de terenuri agricole şi neagricole și vizează plantaţiile forestiere realizate prin:
a) trupuri de pădure pe terenurile agricole şi neagricole;
b) perdele forestiere de protecţie pe terenurile agricole şi neagricole.
Suprafaţa terenului propus pentru împădurire, în cazul realizării de trupuri de pădure trebuie să fie de cel puţin 1 ha, iar suprafaţa compactă minimă împădurită să fie de cel puţin 0,5 ha. În cazul realizării de perdele forestiere de protecţie suprafaţa terenului propus pentru împădurire trebuie să fie de cel puţin 0,5 ha, iar suprafaţa compactă minimă împădurită să fie de cel puţin 0,1 ha.
Cum se acordă sprijinul pentru Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafeţe împădurite” aferentă Măsurii 8?
Sprijinul financiar se acordă ca valoare fixă, reprezentată de costurile standard pentru împădurirea de terenuri agricole şi neagricole, după cum urmează:
a) costuri pentru înfiinţarea plantaţiilor forestiere şi costuri cu elaborarea proiectului tehnic de împădurire, acordate sub formă de primă, denumită în cadrul schemei Prima 1.
b) costuri de întreţinere a plantaţiei forestiere, costuri de îngrijire a plantaţiei forestiere, precum şi costuri pentru compensarea pierderilor de venit agricol ca urmare a împăduririi acordate sub formă de primă anuală, pentru o perioada de 12 ani, denumită în cadrul schemei Prima 2.
Numai beneficiarii, deţinători de terenuri agricole, încadraţi în categoria fermierilor activi la momentul depunerii aplicaţiei, pot beneficia de compensaţii pentru acoperirea pierderilor de venit agricol ca urmare a împăduririi terenurilor, componentă a Primei 2.
Care sunt etapele pe care trebuie să le parcurgă potenţialii solicitanţi ai Schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafeţe împădurite” aferentă Măsurii 8?
Pentru a putea beneficia de sprijin în cadrul schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafeţe împădurite” potenţialul beneficiar depune o cerere de sprijin la Centrul Judeţean APIA.
Înainte de depunerea cererii de sprijin solicitantul trebuie să parcurgă etapele de identificare a suprafeţelor care urmează a fi împădurite și de elaborare a proiectului tehnic de împădurire.
Solicitantul schemei de ajutor de stat va demara activitatea de întocmire a proiectului tehnic de împădurire numai după identificarea/înscrierea prealabilă a terenului agricol/neagricol care urmează a fi împădurit în sistemul IPA online al APIA și obţinerea Notei de constatare eliberată de către APIA în baza Solicitării eliberării „Notei de constatare” a potenţialului beneficiar.
În cazul în care solicitanţii au cerere unică de plată depusă la APIA în campania curentă și/sau în campaniile anterioare, depun solicitarea eliberării Notei de constatare la Centrul Judeţean APIA unde a fost depusă cererea unică de plată. Dacă cererea unică de plată pe suprafaţă/cererea unică de plată a fost depusă la un Centru Local APIA, solicitarea se va depune la Centrul Judeţean APIA de care aparţine Centrul Local respectiv.
În cazul în care solicitanţii nu au cerere unică de plată depusă la APIA în campania curentă și/sau în campaniile anterioare, depun solicitarea eliberării Notei de constatare la Centrul Judeţean unde se situează terenul care este destinat împăduririi; în situaţia în care solicitanţii au suprafeţe situate pe raza mai multor judeţe, Nota de constatare se solicită la Centrul judeţean APIA din judeţul în care deţine cea mai mare suprafaţă care face obiectul proiectului tehnic de împădurire.
Cererea de sprijin va fi depusă la Centrul Judeţean APIA care a emis Nota de constatare.
Când se întocmeşte proiectul tehnic de împădurire de către cei care accesează Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafeţe împădurite” aferentă Măsurii 8?
Proiectul tehnic de împădurire se întocmește după identificarea prealabilă a suprafeţelor de teren care urmează a fi împădurite în sistemul IPA Online, efectuarea măsurătorilor pe teren a suprafeţelor și emiterea Notei de constatare finale.
Costurile cu elaborarea proiectului tehnic de împădurire și costurile pentru înfiinţarea plantaţiei forestiere sunt suportate de către solicitant și sunt decontate în prima cerere de plată.
Proiectul tehnic de împădurire trebuie elaborat de persoane fizice sau persoane juridice de specialitate atestate de autoritatea naţională în domeniul silviculturii pentru proiectarea şi/sau executarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare din domeniul silvic și să respecte Normele tehnice nr. 1, în cazul realizării de trupuri de pădure, sau Normele tehnice nr. 2, în cazul realizării de perdele forestiere de protecţie.
Formulele şi schemele de împădurire vor lua în considerare numai speciile forestiere din listele speciilor forestiere de arbori şi arbuşti utilizate în lucrările de împăduriri prezentate în anexa nr. 2 la Ordinul MADR nr.857/2016.
După avizarea proiectului tehnic de împădurire, solicitanţii pot depune, la Centrele Judeţene APIA, cererile de sprijin însoţite de documentele specificate în Ghidul solicitantului.
Pentru această sesiune cererile de sprijin pot fi depuse în intervalul 21 noiembrie 2016 – 31 martie 2017.
Procedura de primire, evaluare, selecţie și contractare a cererilor de sprijin, aprobată prin Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 962/2016, este afişată pe site-urile www.apia.org.ro, www.madr.ro şi este disponibilă, la cerere, la sediile APIA. Ghidul Solicitantului pentru schema de ajutor de stat a fost aprobat prin Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 876/2016 şi este publicat pe site-ul APIA, secţiunea „Măsuri de sprijin și IACS”, subsecţiunea „Măsuri delegate din PNDR”
Așadar, anterior întocmirii proiectului tehnic de împădurire, sunteţi invitat la Centrul Judeţean APIA în vederea eliberarii Notei de constatare și identificare a suprafeţelor de teren destinat împăduririi în sistemul IACS – LPIS.
