Începând cu anul 2007, România beneficiază de fonduri pentru agricultură de la Uniunea Europeană sub forma de plăţi directe pe suprafaţă.
Plăţile directe reprezintă sprijinul acordat de Uniunea Europeană agricultorilor din România în condiţiile în care aceştia sunt eligibili şi înaintează o cerere de plată pe suprafaţă.
Condiţiile de eligibilitate pe care trebuie să le îndeplinească un fermier pentru a beneficia de sprijinul direct pe suprafaţă sunt:
- utilizarea unei suprafeţe de teren agricol mai mare sau egală cu 1 ha formată din parcele mai mari de 0,3 ha
- menţinerea terenului respectiv în bune conditii agricole şi de mediu (respectare GAEC-uri).
O condiţie esenţială pe care statul român trebuie să o îndeplinească pentru a putea absorbi fondurile pentru plăţile directe este crearea unui sistem care să asigure administrarea şi controlul riguros al cererilor de plată ale fermierilor. Acesta este Sistemul Integrat de Administrare si Control (IACS), iar crearea, implementarea şi gestionarea lui intră în atribuţiile Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).
Prin sistemul IACS sunt gestionate următoarele scheme de plată pe suprafaţă: SAPS (schema de plată unică pe suprafaţă), CNDP (plăţi naţionale directe complementare), LFA (plăţi pentru zone defavorizate), măsuri de agromediu, schema pentru culturi energetice şi, începând cu 2008, plăţi tranzitorii pentru tomate.
IACS este format dintr-un ansamblu de componente reunind personal, proceduri, tehnică de calcul şi telecomunicaţii în vederea gestionării cererilor de plată depuse de fermieri şi verificării corectitudinii informaţiilor declarate de aceştia.
Verificarea corectitudinii se realizează prin compararea datelor declarate de fermieri cu o serie de date de referinţă stocate în bazele de date ale sistemului.
Întrucât suma plăţilor directe acordate unui fermier depinde în mod direct de suprafaţa de teren utilizată de acesta, un important rol în cadrul IACS îl deţine sistemul de identificare a parcelelor agricole (LPIS).
Pe lângă construcţia infrastructurii logistice şi de IT necesare pentru a putea avea un IACS funcţional la momentul aderării, APIA a realizat, înainte de integrarea României în Uniunea Europeană, o serie de activităţi de importanţă primordială:
- înregistrarea fermelor în conformitate cu Ordinul Ministrului nr. 302/25 aprilie 2005, şi crearea bazei de date Registrul fermierilor
- crearea LPIS – realizat pe bază de ortofotoplanuri pe care sunt identificate blocurile fizice. S-a creat un sistem de blocuri fizice unic identificate la nivel naţional. Aceste două tipuri de date (ortofoto şi blocuri fizice) s-au reunit într-un sistem de informaţii geografice (GIS)
- pre-identificarea parcelelor agricole. Fermierilor înregistraţi în Registrul Fermelor li s-au pus la dispoziţie materiale grafice (ortofotoplanuri pe care sunt unic identificate blocurile fizice) şi au fost rugaţi să îşi localizeze parcelele declarate în Registrul fermelor pe acest material.
Datele declarate de fermieri în cererea de plată sunt introduse în baza de date IACS a cererilor. Suprafaţa agricolă a fiecărui bloc fizic este cunoscută după încheierea procesului de digitizare. Suma suprafeţelor parcelelor declarate de fermieri în cadrul unui bloc fizic este comparată cu suprafaţa de referinţă a blocului fizic. În cazul în care suma suprafeţelor declarate de către fermieri ca parcele agricole utilizate în cadrul unui bloc fizic este mai mare decit suprafata de referinţă a acestuia, înseamnă că unul sau mai mulţi fermieri au supradeclarat suprafeţele pe care le utilizează.
Fluxul tipic al operaţiunilor derulate prin IACS
1. Fermierul completează cererea de plată de suprafaţă, în care declară numărul şi mărimea parcelor agricole utilizate şi face o schiţă a acestor parcele pe materialul grafic pus la dispoziţie de reprezentanţii centrelor locale şi judeţene APIA.
2. Dosarul cererii este depus de fermier la centrul local sau judeţean APIA. Fermierii trebuie să acorde o mare atenţie identificării corecte a parcelelor agricole pe materialul grafic.
3. La centrele APIA cererile sunt verificate formal (vizual) de un funcţionar APIA. În cazul în care sunt erori formale (evidente), fermierului i se va cere să le corecteze. Când cererea este completă şi corectă formal, aceasta este acceptată şi avizată de funcţionarul APIA.
4. Cererea verificată vizual este introdusă în baza de date a cererilor din IACS.
5. La incheierea perioadei de depunere a cererilor, după introducerea acestora în baza de date IACS, are loc un control administrativ automat în software. Acest control presupune verificarea corectitudinii şi completitudinii datelor din cereri şi în principal o verificare încrucişată cu baza de date LPIS. Toţi fermierii din blocurile fizice supradeclarate sunt notificaţi şi chemaţi la APIA pentru clarificări cu acte doveditoare a utilizării suprafeţei de teren pentru care solicită plata pe suprafaţă. Este important ca fermierii să răspundă solicitărilor de clarificare trimise de APIA şi să prezinte documente doveditoare în vederea clarificării în cazul supradeclarării blocului fizic.
6. Regulamentele europene prevăd ca un eşantion de minimum 5 la sută din totalul cererilor să fie controlate efectiv pe teren. Aceste ferme sunt alese prin analiza de risc care se face automat prin softul utilizat. Aceste ferme sunt selectate cumulativ, atât în baza unor factori de risc (mărimea subvenţiei cerute, mărimea suprafeţei agricole, tipul de cultură etc.) cât şi în baza unui proces de selecţie aleator. Eşantionul de control de la acest punct este separat în două categorii: ferme care vor fi controlate la faţa locului şi ferme care vor fi controlate prin teledetecţie, cu ajutorul imaginilor prin satelit.
7. Angajaţii APIA controlează la faţa locului sau prin teledetecţie fermele selectate şi întocmesc rapoarte de control care vor fi introduse în baza de date IACS. Este important ca fermierii controlaţi pe teren să nu refuze accesul în fermă al inspectorului APIA care efectuează controlul pe teren pentru că vor fi excluşi de la plată.
8. Toate aceste date stocate in baza de date IACS sunt analizate, comparate cu ajutorul unui soft care determină exact pentru fiecare caz de abatere cuantumul penalizărilor ce urmează a fi aplicate.
9. Structura de autorizare a plăţilor din APIA verifică listele, cuantumurile şi dă aprobarea finală asupra efectuării plăţii.
10. Lista cu plăţile şi beneficiarii este trimisă la bancă şi banii sunt viraţi direct în conturile fermierilor.